Raport privind activitatea Institutului Limbii Române în anul 2015

Institutul Limbii Române, organ de specialitate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, a fost înființat în anul 1999, prin HG nr. 34, cu modificările și completările ulterioare. Obiectul de activitate, definit prin actul de înființare, îl constituie promovarea cunoaşterii limbii române, sprijinirii persoanelor care învaţă această limbă şi atestarea cunoştinţelor de limba română. În acest sens se derulează 3 tipuri de activități:

1. Lectoratele de limbă, literatură, cultură și civilizație românească;

2. Proiectul privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene;

3. Atestarea cunoștințelor de limba română.

1. Lectoratele de limbă, literatură, cultură și civilizație românească

A. Conținut și istoric

Lectoratele de limba română reprezintă ministructuri academice, înființate și susținute de către statul român, care asigură predarea limbii române în universități din străinătate și promovarea culturii și civilizației românești în afara țării. Lectorul de limba română este cadrul didactic, titular în sistemul românesc de învățământ, care, în urma promovării unui concurs de selecție, este numit prin ordin al ministrului educației să ocupe un post de lector de limba română într-o universitate din străinătate. Activitatea unui lector este preponderent didactică, în acord cu specificul și cerințele universității în care își desfășoară activitatea. În plus, lectorul de limba română desfășoară activitate de cercetare în universitate și are atribuții de promovare a culturii și civilizației românești în țara respectivă. Lectoratele de limba română sunt dotate cu cărți, publicații, materiale și auxiliare didactice.

Primele repere cronologice legate de predarea limbii române în străinătate, la nivel academic, se referă la deceniul patru al secolului XIX, când la Universitatea din Sankt- Petersburg a fost introdus un curs de limbă română. Apoi, în 1863 la Universitatea din Budapesta şi Universitatea din Torino se înființează lectorate de limba română. În funcție de evoluțiile geo-politice, numărul și repartizarea geografică a lectoratelor de limba română au fluctuat. Momentul aderării României la Uniunea Euroeană, includerea limbii române între limbile oficiale ale Uniunii, a determinat creșterea interesului universităților pentru introducerea studiului limbii române în oferta educațională. În acest context, începând cu anul 2007, asistăm la o dezvoltare a rețelei de lectorate, atât din punct de vedere numeric, dar mai ales din punct de vedere al conținuturilor.

B. Baza legală

a) Acorduri interguvernamentale, înțelegeri interministeriale și protocoale interinstituționale încheiate între Institutul Limbii Române și universități din străinătate

b) HG. nr. 837/1.10. 2014 privind înființarea și funcționarea lectoratelor de limbă, literatură, cultură și civilizație românească în universități din străinătate. Acest act normativ înlocuiește HG 261/2008 și aduce următoarele noutăți:

-  înființarea Corpului Lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române;

- încadrarea lectorilor cu contract de muncă pe durata mandatului, în Corpul lectorilor. Implicit aceștia beneficiază de toate drepturile unui angajat, inclusiv de vechime în învățământ;

- pe durata mandatului se rezervă catedra;

- salarizarea: - un salariu echivalent celui corespunzător funcției deținute în instituția unde sunt titulari,

              - o indemnizație lunară în valută pentru întreținere, din care, la fel ca din salariu, se calculează, se rețin și se virează contribuțiile și impozitul. În sumă netă, indemnizația este egală cu cea avută prin vechiul HG;

- mărirea numărului de state în care se pot înființa lectorate de limba română(de exemplu: Sfântul Scaun, țările baltice, țări din America Latină, unde există solicitări în acest sens).

c) OMEN nr. 5076/5.12.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind recrutarea și selecția lectorilor de limba română care urmează să predea cursuri de limbă, literatură, cultură și civilizație românească în universități din străinătate și a Regulamentului privind funcționarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române.

C. Rețeaua lectoratelor de limba română

În anul universitar 2014-2015 au funcționat 44 lectorate, cu 45 de lectori, în 44 de universități, din 26 de țări din Europa, America de Nord și Asia.

În anul 2015 s-au încheiat protocoale interinstituționale cu Universitatea Democritus a Traciei din Komotini, Grecia, Universitatea din Geneva, Elveția, Universitatea de Stat din Comrat, Republica Moldova, Universitatea din Strasbourg, Franța, Universitatea Autonomă din Barcelona, Spania, Universitatea din Ankara, Turcia, Universitatea San Miguel din Brazilia și Universitatea din Guadalajara, Mexic, în vederea deschiderii de noi lectorate. De asemenea, sunt în negociere protocoale cu Universitatea Roma Tre din Roma, Italia, Universitatea din Udine, Italia, Universitatea “Iuri Fedkovici” din Cernăuți, Ucraina și Universitatea din Montreal, Canada, precum și cu Institutul Pontifical Oriental din Vatican.

În baza protocoalelor încheiate, au fost înființate 4 noi lectorate la: Universitatea Democritus a Traciei din Komotini, Grecia, Universitatea din Geneva, Elveția, Universitatea de Stat din Comrat, Republica Moldova, Universitatea Autonomă din Barcelona, Spania și s-a reactivat lectoratul de la Universitatea din Strasbourg, Franța. Menționăm faptul că în Grecia și Elveția, până la deschiderea lectoratelor de la Universitatea Democritus a Traciei și  Universitatea din Geneva, nu a existat niciun lectorat de limba română.

Astfel, în acest an universitar, numărul de lectorate funcționale a ajuns la 49, cu 50 de lectori. În consecință, numărul de posturi aferent Corpului lectorilor constituit conform HG. nr. 837/1.10. 2014, stabilit prin Statul de funcții, a fost ocupat în totalitate, iar pentru activarea altor lectorate este necesară suplimentarea numărului de posturi.

D. Activități în cadrul rețelei lectoratelor de limba română

Având în vedere importanța activității din cadrul lectoratelor, precum și diversitatea și particularitățile acestora, începând cu anul 2011, Institutul Limbii Române organizează anual, reuniunea lectorilor, într-o universitate în care funcționează un lectorat de limba română. Până acum aceste activități au fost organizate la Universitatea Sorbona din Paris, la Universitatea Liberă din Bruxelles, la Universitatea din Granada, la Universitatea de Stat din Arizona, iar în 2015, la Berlin și Leipzig, în Germania. Fiecare ediție, organizată în parteneriat cu universitatea gazdă și cu sprijinul misiunilor diplomatice ale României, respectiv al altor instituții de profil din țară (MAE, ICR), s-a constituit într-un schimb de experiență între lectorii de limba română și au prilejuit organizarea și desfășurarea unor conferințe internaționale pe teme legate de predarea limbii române ca limbă străină. Aceste manifestări, devenite tradiționale, s-au bucurat de apreciere din partea mediului academic din țara gazdă, cât și din partea participanților: cadre didactice, studenți, reprezentanți ai comunității românești etc.

Pentru anul 2016, sub genericul ,,Limba română în lume”, lansat la Conferința din Arizona din 2014, se dorește organizarea unei noi ediții în Portugalia, la Universitatea din Lisabona, în colaborare cu această universitate, cu Ambasada României în Portugalia și cu Institutul Cultural Român din Lisabona. De altfel, toate instituțiile de mai sus și-au exprimat acordul și disponibilitatea de a colabora la organizarea evenimentului și s-au demarat procedurile corespunzătoare.

E. Perspective

Institutul Limbii Române este preocupat de consolidarea și lărgirea rețelei lectoratelor de limba română. În baza protocoalelor încheiate și a celor aflate în negociere, există posibilitatea introducerii studiului limbii române în universități de prestigiu, dar și cuprinderea unor noi țări (Ucraina, Turcia, Brazilia, Mexic, Vatican etc). De asemenea, în contextul noilor reglementări, prognozăm posibilitatea deschiderii de lectorate în țările baltice. Pentru realizarea acestui deziderat este necesară suplimentarea numărului de posturi din cadrul Corpului lectorilor de limba română.

2. Proiectul privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene

A. Conținut și istoric

În ultimii 20 de ani s-a înregistrat o migrație masivă a forței de muncă din România către țările Uniunii Europene, ceea ce a determinat formarea unor comunități românești  foarte numeroase pe teritoriul acestor state. În paralel, dar și în consecință, aceste comunități cuprind un număr însemnat de copii de vârstă școlară, școlarizați în țările de adopție. Astfel, se poate vorbi despre o ,,comunitate școlară” de origine română în aceste țări. Structura acesteia este diversă: de la copii care au studiat și în România, la cei născuți în străinătate, fără nici un contact cu școala românească și implicit cu limba română. La toți aceștia apar  problemele de adaptare, de integrare, respectiv de asumare a unei identități lingvistice și culturale. De asemenea, în cazul revenirii în țară, acești copii întâmpină dificultăți de adaptare.

În acest context, începând cu anul 2007, s-a lansat în Italia și Spania, apoi în Belgia, în 2008, Proiectul privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene. Proiectul se desfășoară în parteneriat cu autoritățile educaționale din țările partenere și cu misiunile diplomatice ale României.

Cursul este structurat în format de 2 ore pe săptămână, în regim extracurricular și este predat de personal didactic calificat, selectat în urma unui concurs. Condiția necesară pentru înscrierea la concursul de selecție este ca persoana care aplică să fie rezidentă în țara respectivă.

Conținuturile de predare sunt stabilite printr-o programă aprobată prin ordin al ministrului, iar în baza programei s-a editat un suport de curs, care se distribuie gratuit fiecărui elev înscris. De asemenea, grupurile de elevi primesc diferite cărți în limba română, materiale și auxiliare didactice.

Personalul implicat în predarea cursului este plătit în regim de plata cu ora, la tariful stabilit de HG 454/2008, din care se reține impozitul.

În cadrul misiunii de audit al Curții de Conturi din anul 2014, s-a decis încadrarea veniturilor aferente acestor activități în categoria veniturilor din activități independente. Astfel, pentru aceste persoane Institutul Limbii Române ar avea obligația reținerii și virării contribuțiilor aferente. Relativ la această speță, poziția Ministerului Finanțelor Publice este contradictorie, în sensul neaplicării prevederilor invocate de Curtea de Conturi, având în vedere că, persoanele în cauză sunt rezidente în străinătate. În aceste condiții, Institutul Limbii Române a contestat  în instanță decizia Curții de Conturi, obținând câștig pe fond.

Evoluția proiectului în cei 8 ani de funcționare a fost una ascendentă, astfel încât de la un număr de 1500 beneficiari în anul 2007, în acest an școlar sunt înscriși peste 13 000 de copii.

B. Baza legală

a) HG nr. 454 din 21 aprilie 2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educației, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene

b) OMEN nr. 3.823 din 3 iunie 2013 pentru aprobarea Metodologiei Proiectului Ministerului Educaţiei Naţionale privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţi de învăţământ din state membre ale Uniunii Europene

C. Nivelul de implementare al proiectului

În anul școlar 2014-2015 cursul s-a predat în Italia, Spania și Belgia. Au fost înscriși 12 479 elevi, organizați în 837 grupe, în 526 școli, cu un număr de 123 de profesori.

În anul școlar în curs, celor 3 țări li s-au adăugat Irlanda și Portugalia. Astfel, se predă cursul în 623 de școli, unui număr de peste 13 000 de elevi și 129 de profesori.

D. Activități în cadrul proiectului

  Având în vedere caracterul interdisciplinar al cursului și particularitățile grupului țintă, adeseori eterogen din punct de vedere al cunoștințelor de limba română, dar și al vârstei, pentru personalul implicat în predarea cursului se organizează anual sesiuni de formare.

În cadrul proiectului se desfășoară numeroase activități extracurs în școli și în comunitatea românească. Activitățile, concretizate în serbări, expoziții, vizite, schimburi de experiență etc vizează promovarea limbii și culturii românești în țările gazdă, dar și păstrarea identității naționale.  Aceste acțiuni se organizează în parteneriat cu misiunile diplomatice ale României, cu autoritățile educaționale și comunitățile locale.

E. Perspective

Având în vedere interesul comunității românești față de curs, considerăm oportună continuarea proiectului în cele 5 țări, atât în unitățile școlare existente, cât și în altele în care există copii de origine română. De asemenea, se încearcă, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, crearea cadrului necesar implementării proiectului și în alte state în care comunitatea românească este relevantă. Astfel, se vor continua demersurile necesare pentru  Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda și Grecia.

3. Atestarea cunoştinţelor de limba română

A. Conţinut şi istoric

Atestarea competenţelor lingvistice pentru fiecare din limbile oficiale ale Uniunii Europene reprezintă una din direcţiile majore de acţiune ale multilingvismului şi plurilingvismului, instrumente de guvernare specifice Uniunii. Pentru limba română, instituţia abilitată să ateste competenţele lingvistice, conform H.G. nr. 34/1999, este Institutul Limbii Române.

Ca urmare, începând cu 2008, Institutul Limbii Române organizează sesiuni de atestare a cunoştinţelor de limba română ca limbă străină. Testele de evaluare folosite în cadrul probelor de examen sunt concepute pe cele 6 niveluri de competenţă lingvistică, în conformitate cu Cadrul comun european de referinţă pentru limbi.

Sesiunile de evaluare sunt organizate atât în ţară cât şi în străinătate şi se adresează cetăţenilor străini cunoscători ai limbii române.

Evaluarea şi emiterea atestatelor se fac contracost. Candidaţii achită o taxă a cărei valoare e stabilită astfel încât să acopere exclusiv costurile de organizare pentru Institutul Limbii Române şi pentru partenerii săi.

B. Baza legală

a) HG nr. 1133 / 2007 privind stabilirea taxelor pentru organizarea cursurilor de limba română de către Institutul Limbii Române

b) Ordinul nr. 5390/2008 al Ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului privind aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română, cu modificările ulterioare

c) Ordinul nr. 3152/2008 al Ministrului educaţiei, cercetării şi inovării privind aprobarea Regulamentului de organizare a cursurilor de limba română și atestare a nivelului de cunoștințe de limba română și a programei analitice, cu modificările ulterioare

d) Acorduri interinstituţionale încheiate de Institutul Limbii Române cu Institutul Cultural Român, Universitatea din Alicante - Spania, Universitatea din Granada – Spania, Universitatea din Belgrad – Iugoslavia, Universitatea din Pisa - Italia şi Universitatea din Sofia - Bulgaria.

C. Derularea sesiunilor de atestare a cunoştinţelor de limba română

În străinătate, examenele de atestare a cunoştinţelor de limba română se organizează anual la sediile partenerilor instituţionali. Acestora le revine asigurarea bazei logistice şi derularea procedurilor de natură administrativă şi financiară.

Institutul Limbii Române asigură testele de evaluare, unul din evaluatori – prin lectorul român, corectarea probelor, stabilirea notei finale şi emiterea atestatelor de competenţă lingvistică.

În ţară, Institutul Limbii Române organizează la sediul său sesiunile de atestare, de regulă în luna septembrie a fiecărui an.

D. Perspective

Institutul Limbii Române este preocupat de încheierea de noi protocoale interinstituţionale, care să permită extinderea actualei arii de atestare a cunoştinţelor de limba română, atât în străinătate cât și în țară. În prezent, se negociază astfel de protocoale cu Universitatea din Ljubljana, Slovenia, cu Universitatea din Sevilla, Spania și cu Liceul Francez “Anna de Noailles” din București.