La iniţiativa Institutului Limbii Române (ILR) a fost organizată la Bruxelles, în perioada 13 – 15 iunie 2013, a doua întâlnire anuală a lectorilor de română.

Proiectul ambiţios al acestei întâlniri a încercat să reunească idei apărute de-a lungul celor trei ani de existenţă ai lectoratului de română înfiinţat în 2010 la Universitatea Liberă din Bruxlles. Politicii culturale a Ambasadei României în Regatul Belgiei, sub conceptul de latinitate europeană i s-a adăugat tematica didactică a limbii române ca limbă străină promovată de ILR şi cercetarea ştiinţifică, componentă constantă a pregătirii profesorilor din învăţământul universitar sub forma de succes a colocviilor itinerante.

Astfel, au rezultat cele trei axe ale manifestării: strategie, învâţământ, cercetare. Dacă prima reuniune a fost centrată în principal pe două axe: politici culturale şi predarea limbii române ca limbă a doua  sau limbă a treia, anul acesta cea de-a treia dimensiune a căpătat un rol la fel de important: cercetarea ştiinţifică în general, cercetarea în domeniul latinităţii, în special. Adeseori studiile ştiinţifice ale lectorilor de română se remarcă prin caracterul contrastiv – şi ca o consecinţă a coabitării dintre română şi diverse alte culturi cu care aceasta vine în contact direct. Este bine cunoscut faptul că Lectoratele de Limba română sunt găzduite de universităţi din Europa şi din afara Europei datorită politicii de implantare a acestora, politică dezvoltată de Institutul Limbii Române.

Tema de cercetare Poetică, mituri şi credinţe a oferit o deschidere interdisciplinară, fiind obiect de reflecţie în egală măsură pentru lingvişti, critici literari, curatori de artă, filozofi, istorici ai religiilor, reprezentanţi ai ştiinţelor exacte etc.

Cu această nouă dimensiune, reuniunea lectorilor a fost, dincolo de prilej pentru schimb de experienţă în interiorul grupului lectorilor de română, prilej pentru afirmarea cercetării româneşti în comunitatea ştiinţifică internaţională şi pentru deschiderea unui real dialog între cercetători din diverse domenii, cu diverse orientări.

În afară de reprezentaţii celor două ţări direct colaboratoare, România şi Belgia, au participat profesori universitari şi cercetători din Japonia, China, Spania, Italia, Polonia, Bulgaria.  Printre invitaţii de onoare s-au numărat nume de seamă ale spaţiului cultural şi ştiinţific românesc, cum ar fi: dl. Acad. Mariu Sala, vice-preşedinte al Academiei Române, dl Acad. Solomon Marcus, dl. Prorector Liviu Papadima, dna. Decan Oana Murăruş, dna. Prof. Rodica Zafiu, dl. Prof. Petre Gheorghe Bârlea – mulţi foşti lectori de limbă română în universităţi europene.
Prezenţa unor foşti lectori de română s-a dovedit fructuoasă în dezbaterea politicilor şi strategiilor promovării limbii şi culturii române prin intermediul lectoratelor.

Organizarea a fost posibilă datorită instituţilor de bază care sprijină lectoratul de română de la Bruxelles: Institutul Limbii Române, Université Libre de Bruxelles, Universitatea București şi Ambasada României în Regatul Belgiei. Acestora s-a adăugat sprijinul unor instituţii culturale şi ştiinţifice cum ar fi Institutului Cultural Român de la Bruxelles şi Fondului Belgian pentru Cercetare Ştiinţifică.